“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.” Articolul 30, Constituția României
Libertatea de exprimare a cetățenilor a devenit o garanție a democrației, societatea modernă fiind un produs al parteneriatului între instituțiile statului și societatea civilă. Odată cu căderea regimului comunist, tinerii au avut oportunitatea de a se afirma prin idei inovatoare, prin înființarea de asociații, organizații neguvernamentale, dar se pare că acest proces a avut o evoluție lentă. Ne aflăm într-un stadiu incipient de dezvoltare a organizațiilor ne- guvernamentale, România caracte- rizându-se în prezent printr-un nivel foarte scăzut în ceea privește implicarea tinerilor în activitățile de voluntariat spre deosebire de alte țări europene. Dar care sunt motivele pentru care tinerii din România nu doresc să se implice în astfel de activități?
Tinerii din România sunt reticenți în ceea ce privește implicarea în astfel de activități deoarece consideră că voluntariatul nu-i ajută cu nimic, că această activitate presupune foarte multă muncă și niciun fel de beneficii. Dar conceptul de voluntariat implică tocmai această idee: inexistența vreunui scop patrimonial sau de altă natură, ci doar ajutorul oferit unui segment al societății, de regulă, defavorizat. Conform definiției adoptate de Consiliul Național al Voluntarului, reprezintă activitatea desfășurată din proprie inițiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială. Aici intervine educația pe care o primim încă din perioada de școală1 unde imaginația este interzisă, iar inițiativa este reprimată. Prin urmare, acolo unde nivelul educației este scăzut, nu poate exista conștientizarea nevoii de cunoaștere și grija pentru societatea în care trăim. În schimb, modelul american pune accent pe implicarea în diverse acțiuni de sprijin a comunității de tipul: ajutorării persoanelor cu situație materială precară, implicarea în luarea deciziilor la nivel local. În România, voluntariatul nu este promovat și nu este încă în mod corect înțeles conceptul. Angajatorii români, de cele mai multe ori nu avantajează în niciun fel candidații care au prestat activități voluntare. Mai grav este faptul că organizațiile neguvernamentale se confruntă cu lipsa resurselor materiale necesare pentru derularea activităților de tineret, Ministerul Tineretului şi Sportului alocând fonduri extrem de puține pentru acest tip de activități.
Deși comunicarea ar trebui să reprezinte un liant, pentru unii indivizi poate constitui și un factor inhibitor. Mulți tineri se tem să-și spună punctul de vedere din cauza temerii că ar putea greși în fața celorlalți și astfel s-ar simți umiliți. Exprimarea unei idei, care catalogată de alții ca fiind greșită, este considerată un eșec de multe persoane. Astfel, teama de eșec îi reține pe tineri din demersul de a se implica în O.N.G-uri. Într-o organizație nonguvernamentală, comunicarea reprezintă un factor-cheie în succesul acțiunilor întrepinse. Implicarea tuturor tinerilor în proiecte le conferă acestora un sentiment de importanță, de recunoaștere. Apartenența la un grup, la o cultură organizațională reprezintă una dintre condițiile principale ale participării tinerilor la activitățile unei asociații. Consider că ar trebui întreprinse acțiuni de conștientizare a importanței implicării în O.N.G-uri atât prin intermediul sistemului educațional, cât și prin măsuri de publicitate. O soluție posibilă la această lipsă acută de interes a tinerilor în a se implica în aceste activități poate fi organizarea unor târguri de O.N.G-uri la nivelul fiecărei localități. Intrând în contact direct cu acestea ar putea stabili dacă scopurile unei anumite asociații se identifică cu scopurile personale sau altfel spus dacă resimte că aparține acelui grup.
În mod elocvent, organizațiile neguvernamentale își asumă un rol esențial pentru comunitățile locale, de inovatori în diverse domenii de activitate, de schimbare de atitudini și de ce nu, chiar de garant al unor valori ale societății. Se poate remarca faptul că domeniul de activitate în care își desfășoară acțiunile organizațiile neguvernamentale reflectă de fapt varietatea problemelor și preocupărilor oamenilor de rând. Asociația Națională a Studenților în Științe Administrative își propune să aducă un suflu nou administrației publice din România, să pregătească studenții de la specializările de științe administrative și economice pentru o carieră de succes în sistemul administrativ. Cooperarea cu autoritățile locale reprezintă o prioritate pentru agenda asociației noastre, unul din obiective fiind realizarea de parteneriate prin care membrii noștri vor avea posibilitatea să desfășoare stagii de internship în instituțiile administrației publice locale.
Ca membru al Asociației Naționale a Studenților în Științe Administrative am ocazia de a dobândi experiență de lucru în domeniul pe care mi l-am ales, respectiv administrație publică. Mi-am perfecționat cunoștințele și prin intermediul unor activități ale asociației de tipul workshopurilor și conferințelor, punând în aplicare teoria. Am fost recompensați pentru eforturile noastre prin acordarea șansei de a merge la diferite seminarii de perfecționare în țară și străinătate. Poate cel mai important motiv a fost cel de ordin cognitiv legat de dorința de a cunoaște, de a mă perfecționa continuu. Experiențele plăcute și timpul petrecut alături de membrii organizației, de beneficiari m-au făcut să realizez importanța implicării în asociații pentru tineret. Tinerii reprezintă principala noastră sursă de recrutare, iar A.N.S.S.A. își asumă responsabilitatea de a-i forma, oferindu-le posibilitatea de a se întâlni cu membri importanți ai comunității și totodată de a obține recunoaștere în fața acestora. Doar împreună putem schimba administrația publică!
Tinerii din România sunt reticenți în ceea ce privește implicarea în astfel de activități deoarece consideră că voluntariatul nu-i ajută cu nimic, că această activitate presupune foarte multă muncă și niciun fel de beneficii. Dar conceptul de voluntariat implică tocmai această idee: inexistența vreunui scop patrimonial sau de altă natură, ci doar ajutorul oferit unui segment al societății, de regulă, defavorizat. Conform definiției adoptate de Consiliul Național al Voluntarului, reprezintă activitatea desfășurată din proprie inițiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială. Aici intervine educația pe care o primim încă din perioada de școală1 unde imaginația este interzisă, iar inițiativa este reprimată. Prin urmare, acolo unde nivelul educației este scăzut, nu poate exista conștientizarea nevoii de cunoaștere și grija pentru societatea în care trăim. În schimb, modelul american pune accent pe implicarea în diverse acțiuni de sprijin a comunității de tipul: ajutorării persoanelor cu situație materială precară, implicarea în luarea deciziilor la nivel local. În România, voluntariatul nu este promovat și nu este încă în mod corect înțeles conceptul. Angajatorii români, de cele mai multe ori nu avantajează în niciun fel candidații care au prestat activități voluntare. Mai grav este faptul că organizațiile neguvernamentale se confruntă cu lipsa resurselor materiale necesare pentru derularea activităților de tineret, Ministerul Tineretului şi Sportului alocând fonduri extrem de puține pentru acest tip de activități.
Deși comunicarea ar trebui să reprezinte un liant, pentru unii indivizi poate constitui și un factor inhibitor. Mulți tineri se tem să-și spună punctul de vedere din cauza temerii că ar putea greși în fața celorlalți și astfel s-ar simți umiliți. Exprimarea unei idei, care catalogată de alții ca fiind greșită, este considerată un eșec de multe persoane. Astfel, teama de eșec îi reține pe tineri din demersul de a se implica în O.N.G-uri. Într-o organizație nonguvernamentală, comunicarea reprezintă un factor-cheie în succesul acțiunilor întrepinse. Implicarea tuturor tinerilor în proiecte le conferă acestora un sentiment de importanță, de recunoaștere. Apartenența la un grup, la o cultură organizațională reprezintă una dintre condițiile principale ale participării tinerilor la activitățile unei asociații. Consider că ar trebui întreprinse acțiuni de conștientizare a importanței implicării în O.N.G-uri atât prin intermediul sistemului educațional, cât și prin măsuri de publicitate. O soluție posibilă la această lipsă acută de interes a tinerilor în a se implica în aceste activități poate fi organizarea unor târguri de O.N.G-uri la nivelul fiecărei localități. Intrând în contact direct cu acestea ar putea stabili dacă scopurile unei anumite asociații se identifică cu scopurile personale sau altfel spus dacă resimte că aparține acelui grup.
În mod elocvent, organizațiile neguvernamentale își asumă un rol esențial pentru comunitățile locale, de inovatori în diverse domenii de activitate, de schimbare de atitudini și de ce nu, chiar de garant al unor valori ale societății. Se poate remarca faptul că domeniul de activitate în care își desfășoară acțiunile organizațiile neguvernamentale reflectă de fapt varietatea problemelor și preocupărilor oamenilor de rând. Asociația Națională a Studenților în Științe Administrative își propune să aducă un suflu nou administrației publice din România, să pregătească studenții de la specializările de științe administrative și economice pentru o carieră de succes în sistemul administrativ. Cooperarea cu autoritățile locale reprezintă o prioritate pentru agenda asociației noastre, unul din obiective fiind realizarea de parteneriate prin care membrii noștri vor avea posibilitatea să desfășoare stagii de internship în instituțiile administrației publice locale.
Ca membru al Asociației Naționale a Studenților în Științe Administrative am ocazia de a dobândi experiență de lucru în domeniul pe care mi l-am ales, respectiv administrație publică. Mi-am perfecționat cunoștințele și prin intermediul unor activități ale asociației de tipul workshopurilor și conferințelor, punând în aplicare teoria. Am fost recompensați pentru eforturile noastre prin acordarea șansei de a merge la diferite seminarii de perfecționare în țară și străinătate. Poate cel mai important motiv a fost cel de ordin cognitiv legat de dorința de a cunoaște, de a mă perfecționa continuu. Experiențele plăcute și timpul petrecut alături de membrii organizației, de beneficiari m-au făcut să realizez importanța implicării în asociații pentru tineret. Tinerii reprezintă principala noastră sursă de recrutare, iar A.N.S.S.A. își asumă responsabilitatea de a-i forma, oferindu-le posibilitatea de a se întâlni cu membri importanți ai comunității și totodată de a obține recunoaștere în fața acestora. Doar împreună putem schimba administrația publică!
Daniel ANDREI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu